Ce vorbesc?

Miliarde de ganduri pe secunda, se scurg si parca dureaza doua eternitati ,cam asa.
Sufletele se regasesc intre ele,cele pierdute,cele ranite, cele parasite,cele singure,cele fericite si poate,cele moarte.
Are impresia,ca undeva departe ,la vreo 6000 de dealuri distanta ,aude clopote care bat puternic,si le simte.Le simte bataile puternice si reci.
Poate ar trebui sa nu se mai gandeasca la el.Sau ?
De ce mereu exista un "el ?" Si de ce mereu acel "el" se dovedeste a fi rau ?Mult prea rau pentru o fiinta vie.
Si-ar dori sa doarma.Sa-si scufunde miliardele de ganduri in perna moale..
Dar nu ! Asta fac doar lasii.Doar lasii se lasa prada sentimentelor si vor sa uite tot!
De ce sa uite? De ce sa uite ce odata a fost frumos ?
Lucrurile bune nu se uita niciodata,asa ca,nu uitam.
Oricum deja mintea e alta, si e ocupata de intrebari fara raspuns.Intrebari care niciodata nu vor avea raspunS.Niciodata.
Nu mai are rost ,si se lasa prada somnului, oricum e dimineata deja si a inceput sa ploua.
Umatoarele miliarde de ganduri asteapta sa fie bagate in seama,dar defapt asteapta momentul potrivit sa dea lovitura :noaptea.