duminică, 20 iunie 2010

Argun ,nenorocitul.

-Ce stii tu despre eternitate,Rosa?
-Nu stiu nimic,eu doar o traiesc.
-Esti asa visatoare!
-Poate.
-Ar trebui sa fie groaznic, sa traiesti etern!
-oh ,nu nuu, ar fi asa frumoss.
-Dar e deprimant sa vezi cum oamenii se nasc,imbatranesc,mor.Mereu acelasi proces..
-Da,dar inveti multe de la ei,cred.
-Poftim ? Inveti cum sa mori ? sau ?Esti prea profunda draga mea, Rosa.
-Argun dragul meu,asta mi-e natura, stii bine.
-Da ,Rosa, stiu asta.
-Si ma judeci?
-Eu ? Cu ce drept ?Nu judec pe nimeni .
-Argun,nu ai avut niciodata impresia ca vrei sa traiesti etern ?
-Niciodata.
-Ciudat.
-Poate.
-Rosa,eu iubesc,traiesc,urasc,dezamagesc,inving.Asta inseamna viata.
-Iubesti ,Argun ? Tu, iubesti ?
-Da,iubesc.
-Ce iubesti ?
-Iubesc oamenii, natura,noaptea ,stelele, soarele.
-Doar atat?
-Ma descurc cu ele.
-Dar,Argun ,cine iti ofera caldura noaptea, si iti intinde o mana,ca sa vezi ca nu esti singur ? soarele ? luna ? noaptea?
-Depinde.
-De?
-De starea in care ma aflu, de zi , de barul in care merg, de vreme, de personal,stii tu..
-Esti un nenorocit ,stiai?
-M-am nascut sa fiu unul.

[rasete ]

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu